Aseara discutam cu un prieten despre cum ar fi sa invatam sa traim intr-o coaja de nuca de cocos. Am dezbatut pana m-am decis sa ies din casa, in speranta ca voi ajunge la convingerea ca e imposibil sa ajung chiar si in Caraibe, daramite sa dorm intr-o coaja de nuca de cocos.
Am ajuns.
Nu, nu in Caraibe.
Intr-o bodega.
N-am baut nimic, am fumat vreo 17 tigari si...am privit.
Cum lumea isi coboara pantalonii sa ni se mai vada nitel tatoaju' ala sters de cocalar, cum altii isi fac sperante ca voi schita vreun zambet la adresa lor, cum dansatoarea are si ea un tatoaj da' permanent, fix pe abdomenul de pustoaica, cum toti betivii intra-n mine, ca deh....TRAIAM IN NUCA MEA DE COCOS!
In nuca mea cocos se plantau marijuane si amidon in nori.
Peretii colibei mele erau portocalii cu strasuri frumoase de muguri.
Imaginea nisipului era alba si catifelata, infundandu-mi narile pana la extaz.
La un moment dat, apare un individ, care-mi incepe teoria " singuratatii" ca nu este sanatos sa stai singur, sa ajungi acasa,bla bla, sa dai drumul la tv si apoi sa adormi . Tot singur caci tv-ul l-ai stins inainte sa bagi la somn. ( fraaaaate, mai lasa-ma in pace, tocmai ma devoreaza niste pui de urs panda....)
Discursul continua. bla.
...incep sa ma panichez , caci ajunge la partea " diviziunea sufletului si relatia suflet pereche" ( o gasca de raci furiosi napustesc in paradis) ...alaturi de cineva esti fericit, implinit, bla bla....( incep sa pierd teren) ....bla bla, la la, cum altfel, am putea investi sentimente, daca nu am fi cu cineva ( ok, vad norii care atarna pe cer, deci nu-i bine, nuca de cocos n-a rezistat )....dragostea poate fi....( nu mai vad nimic)...deci , pana la urma urmei, singurica???!!! ( no signal.)
In drum spre casa, m-am gandit ca nu e buna varianta " nuca de cocos".
Tot te devoreaza vreunu mai puternic sau al dracului de pisalog . Fara jaluzele, fara pereti de cocos...ce-a mai ramas?
Cred ca a mai ramas sa trag un pui de somn , singura, in fata televizorului si...al dracului de fericita.
Putem face ce vrem pana la urma urmei,sa ne aruncam cu mintea deasupra norilor ca si David Caspar Friedrich , sa ne lasam devorati sau sa bla bla despre bla bla ,una din o mie.
Singuratatea este benefica si ajuta la regenerarea firului de par.
Ce, gresesc undeva?!