...o bucata dintr-o draguta poezie primita de la cel mai bun prieten al meu, e cam lunga pentru a citi in zilele noastre in liniste, deci postez pasajul ce m-a amuzat teribil ( sincer, nu stiu de ce!) din "Noaptea ca o prostituata " ( inca nu am aflat autorul, cine stie , poate e chiar prietenul meu cel mai bun!?) .
".....trebuie să-i adăugăm pământului şolduri de fotomodel
să-i îmbrăcăm fundul într-o rochie vaporoasă
să-i punem picioare să-i atârnăm sâni
să-l facem femeie la dracu altfel cum să-l iubim."
Poate ca si repulsia mea pentru omenirea inceata , planeta tot mai esuata si atentia catre lucruri trecatoare si nesemnificative ( vezi decolteuri sau reduceri Batta) a conditiei umane, ma face sa cred ca bucata asta e atat de reala.
Eh.
This friend of yours are mare dreptate.
RăspundețiȘtergereAre, dar tot nu mi a zis cine-i autoru, desi il banuiesc. Eh, cautarile continua....pana atunci, sa iubim pamantul! :))
RăspundețiȘtergerefoarte faina ''bucata'' din poezie
RăspundețiȘtergere