9002

De ce ultimul blog sa se numeasca 2009?
Nu vad de ce.
In timp ce-mi rasfoiam calculatorul dupa subtitrari, filme, subtitrari -iarasi ma repet- am gasit...CEVA!
Pe vremuri, mai aveam obiceiul sa scriu si sa nu mai postez pe vechiul meu blog de 360 ( care acuma nu mai exista, evident.) si sa salvez pur si simplu in calculator ca sa rad mai tarziu de vorbele mele.
Incepe asa : " Astazi....."
Si citeam.
Si incercam sa ma regasesc in acel " Astazi.....".
Incerc din nou.
M-am uitat apoi cand a fost scris. " octombrie 2008" - oho! vremuri negre!
Ideea este in felul urmator: Nu m-am regasit! ( decat intr-un mic detaliu, sper sa-l descoperiti voi)

Sunt 2 momente in viata cand nu mai poti sa faci un lucru pe care obisnuiai sa il faci zilnic.
Pentru unii e de rau, pentru altii...e de bine. ( cica asa s -ar zice)
Un moment este atunci cand esti prea deprimat ca sa mai faci acel lucru,practic renunti, arunci dracului la gunoi gandurile, zilele, oamenii etc, tot ce poti sa mai aduni si tu.
Iar al doilea, ( am trecut de primu', d-aia ma incadrez in al doilea ) -cand esti prea full of love.
Pana'n gat.
Atat de full , ca nici nu mai realizezi cat mananci.
Cat dormi.
Cum trece nenorocitul asta de timp.
Cum ti-a crescut parul . ( in concluzie, la mine a fost de bine)

Si acum, vrajeala la o parteeeee, ca vine solutia ! ( la finalul blogului din octombrie 2008 , aveti SOLUTIA! )
Va doresc un Revelion cat de poate de fresh. Cat mai putin suc de mere, cat mai mult alcool.

"Astazi lipsea ceva de pe desktop si simteam ca-i lipsa importanta. M-a afectat atat de tare incat am inceput sa cercetez tot calculatorul de ce imi lipsea bazandu-ma pe flashuri. Oh, folderul cu picturi! Vai, dar cel cu poze , unde l-am pus?! Si cel secret cu Johnny Depp?
Aventura, ce mai!
Dupa ore bune si ochi incrucisati am realizat ca nu era asa important. Toate erau la locul lor si tocmai imi amintisem ce lipsea de acolo...
NIMIC!
Era paranoia.

Nopti recente de cosmar, teama de a nu adormi caci cine stie cum mor in somn inecata de propriu-mi vis sau propria-mi saliva sau de ce nu, propriile mele vaci de plus. Cum este sa te temi de ultima ta zi pe acest pamant? ( cel mai greu mi-a fost cand am realizat ca adormisem. )
Sa-ti iei bilete la dramatica ta viata? Sau ce-i mai rau? Sa adormi sau sa stai treaz participand la TOATE evenimentele?
Cam la fel de greu ca atunci cand reusesti sa cauti in van ceva ce n-a fost nicicand. La fel de greu cum o priveam pe Irinuca chinuindu-se din cauza mea sa-si aminteasca " cum dracu' se numea jocul ala mic cu animalute pe care le hraneam si le lasam apoi sa moara?"
Atat de inutil si hranitor de greu...din nou greu!

Astazi n-am mai avut aer pentru prima oara in viata mea. S-a transformat totul in culoare.
Ameteala. Departare.

Da. N-ai inteles nimic si nici nu vei intelege vreodata.

Ideea este ca, pana la urma, iti amintesti mereu de cate ceva pierdut, irosit sau aruncat.

Naiba stie ce-ai facut cu adevarat pana la urma.

Si a reusit sa isi aminteasca.

Tamaguci! ( sclipiri, artificii , ras isteric! ) Care se scrie de fapt Tamagochi. Stii, jocul ala cu animalute virtuale din copilarie.

Vremuri galbene.

Iar rasarea sentimentul acela de lipsa . Si-mi actualiza ganduri ca : “ Am nevoie de bani”

“ Trebuie sa lucrez” “ Am o problema cu plamanul stang” “ Eu si Adina fumam iarba” “ Suna-ma la 3 dimineata” “ Mama, ignora-ma “ “ Cati cm au tocurile tale?” etc etc etc etc.

Probleme “reale” pe care in copilarie nu le intelegeam din cauza distractiei cu un….tamaguci!

Oare mai poti gasi ASTAZI ceva atat de mic si satisfacator?

DA! Si-asa m-am vindecat de paranoia pentru cateva ore.

www.tamagochi.ro

Merci, Irinuca."

2009

Cum cuvintele mi-au fost absorbite de nopti nedormite, alcool, depresii , probleme provocate si ce o mai fi pe lista mea neagra, m-am decis sa imi spun povestea si locul meu in lume prin imagini in anul 2009. Pentru cine, habar-am. Cine s-o uita, pozele sunt facute de mine.
Si cine observa deviatia de la luna februarie la mai, atunci am zacut in pat si am ascultat muzica.
Si am slabit 10 kg.
In fine.
Cum arata 2009-ul meu in imagini:


Ianuarie








Februarie







Mai



Iunie



Iulie







August

Septembrie



Octombrie



Noiembrie




Decembrie


Si cam atat, desi...mai sunt cam 9 zile din 2009, dar ce se poate schimba in 9 zile?
Pentru unii multe, pentru altii ca mine...nimic.

Stii cand realizezi ca tot ceea ce faceai inainte nu era ok?

Atunci cand esti ok.

Trecutul e o incapere din prezent in care intram mai rar. N-avem decat sa deschidem o usa, atat, si suntem in trecut, iar usa asta se deschide singura foarte des.
Oamenii despartiti n-au prezent, nici viitor comun. Ei au numai un biet trecut din care, daca-l tot pigulesc si-l tot vantura, in loc sa-l lase sa-si doarma somnul, fac un venin al prezentului. Si de venin nu duce nimeni lipsa …

Cateva lucrari, astept si eu macar o critica.
Nu ma deranjeaza.
M-am ascuns prea mult.

Sa curga criticile!

Pampers

Sunt sigura ca nimeni nu-si aminteste cum a fost cand am scapat cu totii victoriosi de pampersi. Cum sa fii dependent de un "ceva". Iac.
Sau cand a aparut si la noi Pampers si au scapat propriile noastre mame de spalat carpe .
Iac. Iac.
Thank you, Pampers.
Fratele meu , dereglat mental, dar actual revenit pe Pamant, mi-a povestit cum ca el isi aminteste cu lux de amanunte de renuntarea odata cu varsta la pampersi. ( carpe)
Am vrut neaparat sa aflu istoria, caci vroiam sa stiu ce a facut pe urma.
Mi-a povestit ca la inceput i-a fost greu. Al dracului de greu sa se miste pana la wc-ul cel alb. Cand ii era si lui lumea mai draga in podul cu jucarii, ups! trebuia sa plece !
Cu timpul, omul se adapteaza si face miscare, altfel ne-am rostogoli pana la adanci batraneti in propria noastra mizerie.
Apoi a urmat urcatul si frica de a nu aluneca de pe wc. ( nu stiu de ce, noi avem un wc foarte inalt. ) Teama ca piciorusele lui calde nu mai ating marmura rece era la un grad alarmant de ridicat, asa ca, in iarna in care a decis sa renunte la pampersi, a indurat cu palmuta dreapta sprijinul de caloriferul fierbinte.
Cea mai nasoala treaba era cica aia cu hartia, mai ales cand ramanea fara , astepta ore in sir sa gaseasca o alternativa, caci ii era rusine sa o strige pe " maaaaaaaaamaaaaaaaaaa, hartie, caca!, mamaaaaaaaaa! "
Deznodamantul a fost cat se poate de natural.
Viata lui continua cu nonsalanta in podul cu praf si jucarii fara ca el sa isi mai dea seama ce a putut sa indure mai devreme .
Cu timpul s -a obisnuit si s-a facut om mare, ca acum.
Cine s-o fi gandit ca un om poate indura atatea drumuri doar pentru o problema naturala, ca apoi sa uite pur si simplu si sa fie un instinct?
Cum o fi victoria ca nu mai depinzi de nimic?
Nu e nici o victorie. Pur si simplu o iei ca atare si nu mai ai loc de victorie.

Vroiam sa ajung la dependenta intr-o relatie.
E atat de greu sa te rupi de un "ceva" care ti-a fost baston zilnic.
Sa inveti sa dormi singur.
Sa inveti sa te duci singur pana la chioscul din fata blocului pentru o Cola.
Sa inveti , caci esti nevoit sa inveti.
Asadar, uitati de Pampers.

Choose Life.
Choose a job.
Choose a career.
Choose a family.
Choose a fucking big television, choose washing machines, cars, compact disc players and electrical tin openers.
Choose good health, low cholesterol, and dental insurance.
Choose fixed interest mortgage repayments.
Choose a starter home.
Choose your friends.
Choose leisurewear and matching luggage.
Choose a three-piece suite on hire purchase in a range of fucking fabrics.
Choose DIY and wondering who the fuck you are on a Sunday morning.
Choose sitting on that couch watching mind-numbing, spirit- crushing game shows, stuffing fucking junk food into your mouth.
Choose rotting away at the end of it all, pishing your last in a miserable home, nothing more than an embarrassment to the selfish, fucked up rats you spawned to replace yourself.
Choose your future.
Choose life.

Remember?
If not : see " Trainspotting".

Si dupa toate acestea: I chose not to choose life. I chose something else! da' bine a zis-o.

Cu siguranta as fi vrut sa scriu despre minunatul concert de la Sala Palatului, " Mozart Rocks".
Stii cum e un maraton? Cam asa au venit toate pe capul meu cand incercam sa imi gasesc cuvintele potrivite in descrierea muzicii splendide.
Ei bine, dupa concert, am aflat despre Michael Jackson. Nu am sa scriu nimic, cine a fost, ce a facut, istorie, cantece, copii etc. pentru ca se presupune ca deja stiti tot, sau ca ati aflat acuma, odata cu vestea mortii sale.
Tin sa mentionez ca la 6 ani imi injuram propria mama pentru ca m-a batut.
M-a batut pentru ca am murdarit juma' de camera cu aracet d-ala comunist. Lipisem 4 postere imense cu Michael.
Apoi iar mi-am luat bataie.
Pentru ca descoperisem sclipici auriu ( era fard de pleoape ) si l-am imprimat ( tot cu aracet) pe geaca de piele a lu' tata.
Asa cum aparea Michael in "Remember the time".
Zilele trecute il injuram pe domnu' Cristi de la RDS pentru ca nu imi merge netu' si el tot insista ca am un virus si sa scap de el caci apoi lucrurile revin la normal.
Luni am facut scandal acolo ca stiu io ca n-am virusi, ce-s, o virusata?!
Marti dormisem toata ziua ca am picat examenul ( nu am avut net pentru a aduna informatiile necesare, asa ca nu am mai stat stresata cu ceasu' la ureche).
Miercuri fac o vizita din nou la RDS.
Joi gasesc virusul ( era intr-un folder cu albumele lui Michael -mai exact "Dangerous"), il nimicesc si merge netu'. Il sun pe Cristi si nu imi cer scuze.
Joi spre vineri netu' merge si aflu ca Michael Jackson nu mai este printre noi.
Care sa fie semnu' ? Ca virusul se afla ironic in "Dangerous" ( ca deh, era periculos al naibii, distrugea toata scurgerea de net catre apartamentul meu) sau ca se afla tocmai acolo?

Michael Jackson este artistul meu favorit . M-a facut sa visez in fiecare moment in care mi-am dorit sa nu mai ascult nebunia mamei. Sau tristetea tatalui meu. Sau paranoia fratelui meu mai mare.
Vorba unui bun prieten. A murit un om, s-a nascut o legenda.
Si sunt sigura ca e mai bine asa.
Ii este mult mai bine acolo, unde se afla acum.
Dupa asta, am mai avut de infruntat multe noutati in viata mea mica si asa s-a dus dracu' totu' si am uitat ca am fost la concertul ala splendid .
Duceti-va la Mozart Rocks daca se va mai tine undeva, candva.
Clasicele melodii compuse de genii si acompaniate de chitari rock, va zic eu, e combinatia perfecta, asa cum fata cu rochie vaporoasa da sexy pe motorul lui Leonard , vecinul trashy cu botine din piele.

Un altfel de Mozart

Mozart Rock

Joi, 25 Iunie 2009, ora 19:00

Sala Palatului - Bucuresti

Daca n-ai auzit niciodata cum suna Mozart cantat cu ghitara electrica si cu orchestra simfonica, nu rata urmatorul concert MOZART ROCKS!

25 iunie 2009, Bucuresti, Sala Palatului, orele 19:00.

Orchestra Nationala Radio + 8 ghitaristi romani care canta de obicei rock vor canta impreuna Bach, Beethoven, Schumann, Bizet, Brahms, Ceaikovsky .. si bineinteles Mozart.

Pret/Bilet:
Categoria 1 : 80 RON
Categoria 2 : 50 RON
Categoria 3 : 30 RON

Shit happens.

Mda.
Soarta ca a mea nu are nimeni.
E minunat sa astepti cu sufletul la gura 3 ani pe cei de la Depeche Mode, avand in vedere ca la primul concert am avut invitatie dar nu aveam cu cine sa merg.
E minunat sa iti iei bilet din prima zi de vanzare cu 7 luni inainte de concert.
E si mai minunata soarta.
Cum ca s a anunlat concertul.
Multumesc, Soarta, sau cine ai fost tu de vina pentru toata porcaria asta!!!

Gizaz.
Mda, uite si intructiuni pentru fraierii care si au luat bilet si au fost inselati de Soarta:

Depeche Mode a anuntat oficial ca spectacolul pe care trupa urma sa-l sustina sambata
aceasta, 16 mai, la Bucuresti nu va mai avea loc la data stabilita. Acesta este cel de-al
treilea concert din turneul “Tour of the Universe” amanat de catre trupa, dupa Atena si
Istanbul. De asemenea, si concertele de la Sofia (18 mai), Belgrad (20 mai) si Zagreb (21
mai) sunt amanate pana la date ce vor fi comunicate ulterior. Trupa Depeche Mode a
transmis fanilor ca regreta situatia si ca spera ca starea de sanatate a lui Dave se va
imbunatati repede. Mai multe vesti privind programul turneului urmeaza a fi facute
publice in curand.
“Ne pare rau ca trupa nu va mai putea sustine acest concert la data stabilita, speram doar
ca Dave sa-si revina cat mai repede. Sunt intr-adevar momente mai dificile, in primul
rand pentru membrii Depeche Mode, dar suntem siguri ca fanii din Romania inteleg
situatia si sunt alaturi de Dave si de trupa. In acest moment ne aflam in legatura cu
agentul turneului pentru reprogramarea concertului” a declarat Laura Coroianu, Director
executiv Emagic, organizatorul spectacolului.
In cazul reprogramarii concertului, noua data va fi comunicata ulterior, biletele
achizitionate pentru data de 16 mai urmand a ramane valabile pentru noua data.
In cazul in care cei care si-au cumparat bilet nu pot sau nu doresc sa participe la
eveniment la noua data, isi pot recupera banii de la punctul de vanzare de la care s-a
achizitionat biletul, incepand de miercuri, 20 mai. Va fi rambursata doar suma
reprezentand pretul biletului pe care cumparatorul il poate prezenta ca fiind intact si
valid, intr-un interval de 12 saptamani de la aceasta data. „Suntem alaturi de toti fanii
care asteptau cu nerabadare concertul si se simt dezamagiti in aceste momente, regretam
alaturi de ei ca nu ne vom mai putem bucura de prezenta Depeche Mode in acest
weekend. Pana avem vesti noi privind starea de sanatate a lui Dave si o confirmare asupra
reprogramarii concertului, ne dorim sa putem compensa macar in parte tristetea fanilor,
oferindu-le posibilitatea de a opta pentru concertele din cadrul B’ESTFEST, la tarife
speciale!” a declarat Laura Coroianu. Pentru cei care isi doresc acest lucru, schimbarea
biletului de concert cu bilete valabile pentru B’ESTFEST este posibila astfel:
- un bilet in valoare de 190 lei poate fi schimbat cu un bilet valabil pe cele trei zile de
B’ESTFEST (2,3, si 4 iulie – economie de 80 lei)
- un bilet in valoare de 120 lei poate fi schimbat poate fi schimbat cu un bilet valabil pe o
zi de B’ESTFEST, la alegere (Ziua Zero – 1 iulie, 2 iulie, 3 iulie, 4 iulie, la alegere –
economie de 10 lei fata de pretul de pre-sale, 30 lei fata de pretul de intrare)
- un bilet in valoare de 100 lei poate fi schimbat cu un bilet valabil pe Ziua Zero (1 iulie,
economie de minim 30 lei)
- un bilet in valoare de 360 lei poate fi schimbat cu un bilet valabil pe cele trei zile de
B’ESTFEST, plus Ziua Zero sau AFTERSHOCK, la alegere (2 iulie, 3 iulie, 4 iulie si 1
iulie sau 5 iulie – economie de minim 40 lei)
Cei interesanti pot afla mai multe detalii despre modalitatile de preschimbare cu bilete
B’ESTFEST pe site-urile www.emagic.ro, www.myticket.ro, www.ticketpoint.ro.
PRECEDURA DE PRESCHIMBARE SAU RAMBURSARE A BILETELOR PENTRU
CONCERTUL DEPECHE MODE:
DIVERTA:
Daca doriti returnarea banilor pe bilet, va rugam sa va prezentati incepand de miercuri, 20
mai, cu biletul intact si valid la punctul de vanzare de la care acesta a fost achizitionat
(magazinul Diverta de la care biletul a fost cumparat), intr-un interval de 12 saptamani de
la aceasta data. Daca doriti rambursarea banilor, prezentati biletul valid personalului
Diverta, care va lua biletul, il va anula si va va rambursa suma reprezentand pretul
acestuia.
Daca doriti preschimbarea biletului de concert cu un bilet valabil pentru B’ESTFEST,
acest lucru se poate face fara niciun cost suplimentar pentru Dumneavoastra. Incepand de
miercuri, 20 mai, va rugam sa va prezentati cu biletul intact si valid la punctul de vanzare
de la care acesta a fost achizitionat. Prezentati biletul valid personalului Diverta, care va
lua biletul, il va anula, si la solicitarea Dumneavoastra, il va preschimba astfel:
- un bilet in valoare de 190 lei poate fi schimbat cu un bilet valabil pe cele trei zile de
B’ESTFEST (2,3, si 4 iulie – economie de 80 lei)
- un bilet in valoare de 120 lei poate fi schimbat poate fi schimbat cu un bilet valabil pe o
zi de B’ESTFEST, la alegere (Ziua Zero – 1 iulie, 2 iulie, 3 iulie, 4 iulie, la alegere –
economie de 10 lei fata de pretul de pre-sale, 30 lei fata de pretul de intrare)
- un bilet in valoare de 100 lei poate fi schimbat cu un bilet valabil pe Ziua Zero, 1 iulie
(economie de minim 30 lei)
- un bilet in valoare de 360 lei poate fi schimbat cu un bilet valabil pe cele trei zile de
B’ESTFEST, plus Ziua Zero sau AFTERSHOCK, la alegere (2 iulie, 3 iulie, 4 iulie si 1
iulie sau 5 iulie – economie de minim 40 lei)
MYTICKET.RO (biletele achizitionate online)
Toti clientii www.myticket.ro care au comandat bilete pentru concertul Depeche Mode
vor fi contactati pentru rambursarea contravalorii biletelor sau preschimbarea acestora.
Daca doriti rambursarea valorii biletului, acest lucru este posibil incepand de miercuri, 20
mai. Va fi rambursata doar suma reprezentand pretul biletului pe care cumparatorul il
poate prezenta ca fiind intact si valid, intr-un interval de 12 saptamani de la aceasta data.
Va rugam sa raspundeti mailului primit de la echipa www.myticket.ro cu informatiile
solicitate (nume, prenume, codul biletelor comandate) si sa furnizati un cont bancar valid
in care sa se poata face transferul sumei reprezentand pretul biletelor comandate.
Daca doriti preschimbarea biletului de concert cu un voucher valabil pentru B’ESTFEST,
acest lucru se poate face fara niciun cost suplimentar pentru Dumneavoastra. Va rugam sa
raspundeti mailului primit de la echipa www.myticket.ro cu informatiile solicitate (nume,
prenume, codul biletelor comandate) cu mentiunea ca doriti preschimbarea biletului cu un
voucher ce permite accesul la B’ESTFEST. Biletele se pot preschimba astfel:
- un bilet in valoare de 190 lei poate fi schimbat cu un voucher valabil pe cele trei zile de
B’ESTFEST (2,3, si 4 iulie – economie de 80 lei)
- un bilet in valoare de 120 lei poate fi schimbat poate fi schimbat cu un voucher valabil
pe o zi de B’ESTFEST, la alegere (Ziua Zero – 1 iulie, 2 iulie, 3 iulie, 4 iulie, la alegere –
economie de 10 lei fata de pretul de pre-sale, 30 lei fata de pretul de intrare)
- un bilet in valoare de 100 lei poate fi schimbat cu un voucher valabil pe Ziua Zero, 1
iulie (economie de minim 30 lei)
- un bilet in valoare de 360 lei poate fi schimbat cu un voucher valabil pe cele trei zile de
B’ESTFEST, plus Ziua Zero sau AFTERSHOCK, la alegere (2 iulie, 3 iulie, 4 iulie si 1
iulie sau 5 iulie – economie de minim 40 lei)
Voucherul B’ESTFEST va fi valabil DOAR IMPREUNA cu biletul DEPECHE MODE,
urmand a fi schimbat cu bilete B’ESTFEST la intrarea in zona de festival.
Pentru biletele achizitionate de la Sala Palatului si magazinul Muzica, va rugam sa
contactati MyTicket la numarele de telefon 0722.704.191 sau 0720 BILETE
(0720.245.383) sau adresa de e-mail office@myticket.ro
Pentru cele mai recente stiri legate de concertul Depeche Mode, va rugam verificati
www.emagic.ro.
Data publicarii: 14 Mai 2009.


P.S. Soarta de rahat care esti. Macar lasa-l pe Dave in pace si da-i dureri Laurei Andresan sau presedintelui Obama ca prea multa lume poarta tricouri cu Obama. E ca si cum ti ai pune pungi de gunoi refolosite pe tine, asa arata tricourile alea.

De ceva vreme ( am si uitat, stiu doar ca am vechime) mi am facut si eu cont pe Ejobs, Bestjobs, astea. Adica toate site-urile cred ca au pe acolo pe undeva in baza lor de date blestematul meu de CV.
Multe le-am deschis. Putine au fost ce am cautat. O data m-am angajat si am jurat ca nu voi mai fi angajatul nimanui cate zile oi avea.
Mai bine imi inchiriez taraba in Obor si vand masline verzi si ciorapi din bumbac 3 lei bucata.
Inca mai deschid ofertele lor inclusiv newsletter-urile.
Si am dat de unul acum 17 minute de m-a enervat la culme, m-a pus pe ganduri, m-a aruncat de pe plansa la care lucram si mi-a venit sa plang.
De la un newsletter.
Se numea " 19 lucruri pe care nu trebuie sa le faci in timpul interviului".
E bine ca m am incadrat ( aproximativ) insa una a sunat penibil, si anume : "Nu te duce pe jumatate adormit, mergi la culcare devreme cu o seara inainte de interviu si dormi bine stiind ca esti complet pregatit pentru ziua urmatoare."

Cum puii mei sa dorm ba nene bine, cine mai doarme in ziua de azi?
Cand prietenii mor subit,cand privesti tavanul si dai sa spui ceva dar realizezi ca nu te aude nimeni, cand nu reusesti sa iti duci pana la capat planurile mici si stupide, cand dormi cu dusmanul in pat, cand amica ta are nevoie de ajutor, cand vecinul te bate in geamul de la balcon ca sa finalizati operatiunea iarba-bani, cand stai in doua barci, cand speri sa nu urle dobitocul ala de acum 3 ani sub geamul tau, cand simti mirosul de terebentina de la panzele nevandute de ani de zile, cand fratele tau iti spune ca pleaca, cand nu poti sa aflii ce se intampla de fapt cu viata asta mizera si esti invadat de intrebarile derivate din " cine sunt eu cu adevarat"?

Simt ca nu as reusi sa fac totul cum trebuie daca ma culc la ora 10 si dorm 12 ore.
Dorm de aproape 2 ani foarte putin si in ultimele 8 luni 3 ore pe noapte.
E ok, inafara de cearcane , pentru asta exista Vichy si castravetele.
Nu concep programele fixe, nu concep de ce as lenevi 40 de ore inainte de o intalnire in pat, cand pot sa le petrec in fata oglinzii exersand interviul si a doua zi stiu ce am de zis.
Noaptea e cel mai minunat lucru de pe lumea asta.
Atunci se intampla minunile!

Asa ca.
nu mai dormiti pe voi!

dinspre mare de o vreme incoace
nu se vad decat paralele ruginite
si pete discordante,
doar o bucata de mare
se ascunde in spatele campurilor
si impreuna alterneaza tacit.

(lasa prostiile odata
si intoarce-te in cabina imediat! )

ar da orice pentru un val
oricat de mic
cand, in larg, langa zare,
toate se intrec cu vapoarele.

(nu te mai uita atat pe fereastra,
nu e timp de visat! )

se duce si lumina dupa vant
si o sa se faca in curand
alta mare din resturi de zi.

(hai odata!
nu te-ai ars destul?! )

la sfarsit de zi, nu ramane
decat nisip in par si soare pe trup,

in final, se scrie doar
cronica unei decade anulate.

Ce mai gasim pe Gogule.

Plina de entuziasm ca voi pleca la culcare ametita si vai de capul meu, caci numai asa adorm, am facut marea greseala sa aflu ca este ceva important cu 22 aprilie prin navigatul pe gogule.
( google.)
I-auzi:

"Ziua Pamantului a fost fondata de senatorul american Gaylord Nelson, cu scopul de a trezi clasa politica din dezinteresul pe care il arata fata de mediu.Aparuta in 1970, Ziua Pamantului simbolizeaza lupta impotriva poluarii si problemelor climaterice. Spre deosebire de mai noua si deja mai populara Ora a Pamantului, Ziua Pamantului (Earth Day in engleza) se sarbatoreste in fiecare an pe 22 aprilie si nu presupune o actiune simbolica precum stinsul luminii.

Cu toate acestea, Ziua Pamantului a avut un rol foarte important in mediatizarea problemelor climaterice ale Pamantului. Ea a dat nastere unei organizatii (Earth Day Organization) cu filiale in peste 170 de tari si rezultate notabile in constientizarea omenirii asupra problemelor de mediu, efectelor poluarii, etc ."

Da, etc.

Am zis eu fara sa stiu, ca Pamantul are o zi anume, cum sa il transformam pentru a reusi sa-l iubim .

Imposibil.
In fine. Sa fie si ziua Pamantului!

Si un citat de care ma intreb cine a fost in stare sa il compuna caci, de-ar avea Pamantul glas, cuvinte si opinii.... "Ma numesc Pamant, dar unii imi mai zic si Terra. Cand m-am născut, m-au asistat stelele, iar luna mi-a ursit sa traiesc o vesnicie .
Am implinit cateva milioane de ani. Pentru un om ar trebui să fiu foarte batran. Chiar am aflat de la ei ca m-am nascut in ziua de 22 Aprilie, in urma cu milenii [...]. Acum sunt iarasi mandru de oamenii mei si-i voi arata in continuare Soarelui, spunandu-i "Uite acestea sunt oamenii mei, care îmi fac in fiecare an cate un cadou, pastrandu-ma curat.
Multumesc oameni buni!"

A mai ramas o luna!


De luni de zile imi chinui prietenii in fiecare luna , la ore aproximativ fixe cu " au mai ramas x luni , au mai ramas xx luni" .
E vorba de concertul Depeche Mode care va avea loc ( toata lumea stie unde, ce naiba) in parcul Izvor , 16 mai, am uitat ora, conteaza ca mi-am luat bilet cu 7 luni inainte.
Daca zilele trecute am avut o importanta revelatie asupra vietii mele rezervand bilete de avion, concertu' asta trebuie sa fie revelatia revelatiilor!


http://www.divercitycafe.ro/concert-depeche-mode-romania-2009.html


si inca unul pe care-l stie toata planeta, nu a avut nimeni sanse sa nu ii placa :D

Noaptea ca o prostituata

...o bucata dintr-o draguta poezie primita de la cel mai bun prieten al meu, e cam lunga pentru a citi in zilele noastre in liniste, deci postez pasajul ce m-a amuzat teribil ( sincer, nu stiu de ce!) din "Noaptea ca o prostituata " ( inca nu am aflat autorul, cine stie , poate e chiar prietenul meu cel mai bun!?) .

".....trebuie să-i adăugăm pământului şolduri de fotomodel
să-i îmbrăcăm fundul într-o rochie vaporoasă
să-i punem picioare să-i atârnăm sâni
să-l facem femeie la dracu altfel cum să-l iubim."

Poate ca si repulsia mea pentru omenirea inceata , planeta tot mai esuata si atentia catre lucruri trecatoare si nesemnificative ( vezi decolteuri sau reduceri Batta) a conditiei umane, ma face sa cred ca bucata asta e atat de reala.
Eh.

A fost ca atunci cand asculti un album intreg si ajungi la piesa preferata, imediat esti in extaz , dureaza o vreme si simti ca toata lumea este a ta.
Si pe urma urmeaza un alt playlist boring .

Film sau muzica?

Nu prea am gasit multe cuvinte de apreciere pentru muzica lui Clint Mansell.
O exista, pe undeva, dar eu nu am gasit pur si simplu.
Inseamna ca prea putina lume s-a interesat ori nu sunt eu un bun detectiv .
Am incercat sa lansez peste tot ceea ce ascult eu de 3 luni , insa mereu am auzit : " Lavi, schimba muzica asta , pare de inmormantare....funebra asa...."
Acestea erau cuvintele. "Inmormantare." " Funebre." "Opreste." " TE ROOOOG!"
Muzica funebra poate fi orice melodie pe care ai ascultat-o in timp ce iti plangeai un prieten pierdut. Sau vreo relatie esuata. Sau, ma rog.
Dar. Clint Mansell este un compozitor. A realizat muzica din " Requiem for a dream", "The Fountain", " Wind Chill", "Smokin' Aces", "Definitely Maybe", "Doom', " Sahara", " The Hole", "Pi" si probabil mai sunt, dar memoria mea este ca un stick de 20 Mb.

Primul film pe care l-am vazut a fost " The Fountain". Eram la un fost coleg de liceu acasa si tanjeam aiurea unul dupa altul sau nu stiu exact ce se intampla acolo. Eu tanjeam dupa ceva nou, dar n-a fost sa fie si am decis sa ramanem buni colegi. Sper sa ma ierte ca voi intarzia din cauza blogului .
Nu prea eram atenta in momentul acela la film, insa muzica mi-a ramas cumva intiparita.
In drumul anost spre casa.
Seara in timp ce mazgaleam revista Elle 2001.
In club.
In timpul mahmurelii de dupa club.
Si ce sa mai zic, zilnic aproape iar eu nici nu realizam.
Ei bine, totul s-a declansat acum trei luni ( am mai zis eu ca trei este o obsesie , ne domina viata si dragostea chiar dureaza trei ani.) - deci totul s a declansat acum trei luni in timp ce am realizat ca totul se ducea de rapa in viata mea.
Am cautat " Fantana soundtrack" si nu am gasit nimic-stupido, in engleza ai putea sa gasesti ceea ce cauti. Asadar cu dex online fantana era "The Fountain" si am gasit .
Scria frumos numele artistului si denumirea cantecelor,erau mentionate dupa capitolele din filmul pe care nici nu-l mai tineam minte.
Am inceput cu " First Snow" si mi-au dat lacrimile ( da, sunt destul de lacrimogena)
Fara versuri, micutele cantecele, acordate, compuse si bagate in winamp m-au trezit la viata .
Acum doar imi alimenteaza starea de cautare continua insa nu imi pare rau.
Ei , poate m-am cam lungit.
Merita sa ascultati Clint Mansell si sa revedeti filmele pentru care a compus splendida, geniala, malefica si nemaipomenita muzica.

Simt nevoia de o schimbare incat cred ca as lua decizii gresite.
Mi-as fi intins povestea pe cer, dar teama ca ar ploua peste oameni nevinovati e mare.
Am asteptat prea mult. Era cam egoist sa fim noi doi. Adica eu si cu mine.
Este , domnule.
Ne-am nascut singuri si murim singuri.
Deci suntem o mare de egoisti.

Trois

Trebuie sa scriu despre asta, neaparat.

Acum ceva vreme, ma rugam de Timp sa treaca mai repede.
Mai exact , sa treaca sarbatorile de iarna care au fost ca un chin prelungit la adresa agoniei mele zilnice. Recensamantul. Razboi mondial. Case explodate. Artere umplute cu aer posac.
Ce mai.
Scena finala din " Pianistul".
Astazi, in splendoarea primaverii ce va sosi ( simt eu) curand, cele 18 grade adunate si cam atat, am ajuns sa dau dreptate teoriei " dragostea dureaza 3 ani".
pai, de ce sa aprob?
Deja citesc carti cu acelasi titlu, ai mei m-au conceput dupa 3 ani de relatie ( dupa venirea mea pe lume, byebye viata ) , tot mai multe mamici tinere divorteaza cand odraslele implinesc 3 ani, fratele meu aproape ca s-a sinucis dupa o relatie de 3 ani ( auzi domne, i a dat pana si casetele video inapoi) , iar relatia mea s-a consumat spiritual ca sa zic asa zilele trecute. Dupa 3 ani.

Ei?
Ce dovada mai vrei, domne?
Viva la Liberte!

d m

Au mai ramas 2 luni!

Mereu am vrut sa stiu ce fac oamenii care reusesc sa se implineasca profesional, cu sudoarea fruntii, pornind de la zero. Am vrut de fapt sa stiu ce fac ei in timpul liber .
Nu cand sunt impliniti, ci in timpul drumului catre realizare.
Caci, nu cred ca e cineva care sa fi stat zi si noapte in calcule, prin mormane de foi, ochelari striviti de nas, creioane-rebut, izolare extrema si nici un contact cu lumea exterioara.
Toti spun ca viata trece si trebuie sa traiesti fiecare clipa ca si cum ar fi ultima.
Sincer, eu asta fac.
Dar cand ajung intr- un stadiu de epuizare fizica maxima, ma mustra constiinta- " ia uite domne, inca o zi pe care am pierdut-o nefacand nimic pentru mine...." - sau o saptamana irosita, depinde de evenimente.
Si-asa imi raman plansele prafuite, masina de cusut aruncata in mijlocul casei si eu terminata in pat, zacand asa cu zilele...
O iei dupa 2 zile de la capat, sau astepti in zadar sa vina vreun chef de lucru si speranta vie, si tot nimic. Se sade frumos pe unde apucam si umplem zilele cu stat pe mess, lalait in bar , sunat vecini...
Si tot ma intreb, de ce se contrazice totul.
"Traieste-ti clipa " cu " Nu lasa totul pe maine" ( sau muuuulta vreme intarziere, dupa caz)
Sfaturi si proverbe unele peste altele, de nu mai intelege generatia tanara nimic!
Este chiar o condamnare daca pur si simplu nu am chef de lucru?

De unde au oare oamenii " aia buni care au invatat " atata chef de invatat?

Marry me?

Nu stiu cate teorii exista in lume despre casnicii, relatii , barbati si femei.
Probabil cate una adaugata la fiecare secunda, daca stam sa ne luam dupa toti oamenii care respira pe planeta aceasta si vin cu teorii dupa vreo dezamagire, betie, revelatie, ce-o fi...
Este minunat cum ne schimbam.
Acum multa vreme am spus ca fara dragoste nimic nu e. Trebuie sa ma atarn intr-o buna zi de o bucata de voal, caci vreau sa fiu o mamica tanara , responsabila si sa am vreo 80 de kg. A, si 1.90 cm. Ihim.

Apoi, am fost dezamagita si m-am decis ca este mai bine sa invat mult, mult, mult pentru a calca in picioare rasa masculina cu un Cadillac Eldorado ( pe care mi-l voi putea permite pentru ca am stat acasa si am tocit cu lacrimi de crocodil! ) - sa revenim la Cadillacu' Eldorado, asa cum avea Elvis. Mai putin culoarea.
Sa respect propria-mi radacina si sa fac o inseminare artificiala pentru a-mi transmite gena superba mai departe cu numele meu de fata. Ce mai mandrie!

Vine o zi peste teoriile mele proaspat inaugurate si multe carti in geanta, cand bum!
Am ramas pe acelasi podium, de fapt, insa am zis si eu ca am dat peste unu' care nu ma va mai trimite la inseminare artificiala.

Timpul a trecut, Cadillacu' este in continuare admirat in documentarul despre Elvis Presley si am luat brusca decizie ca viata nu are sens fara un Bmw ( si nu orice, ci un Bmw Ursulet, comunist si rablagit), imprumuturi la banca, sterilete si libertate maxima!

Este mult mai plauzibil sa iti iei un Ursulet la mana a doua.
Sa nu iti para rau cand il lovesti de bordura din statie caci esti pe graba, femeie! - termen limita cu predarea articolului despre redingota barbateasca in revista Burda .
De ce m-am oprit in statie?
A, pentru Kent.
Este mai plauzibil sa iesi la 5 dimineata din casa cand esti singur.
Sau sa arunci niste sacouri Armani de la etaj si asta inseamna ca s-a terminat! Fara platit avocati, instanta si alte dosare!
Si inca multe lucruri plauzibile!
Si care dintre cele 3 teorii de mai sus sunt incercate si cele mai traite?
Normal ca cea din urma.


Consider ca ultimul pas intr-o relatie este casnicia.
Nu sunt de acord, simtul libertatii se pierde ca aroma unei cafele bune dupa ce se raceste.
De ce as avea nevoie de atasament cand pot avea noutati si activitate in fiecare seara?
De ce as face copii cand pot sa adopt unul atunci cand ma decid cu adevarat si culmea, mai ai si timp sa te razgandesti? ( si ramai si la cele 52 kg mentinute pana atunci)
De ce as merge la Mangalia cu familia si m-as culca terminata la ora 23 cu nostalgie in suflet ?
De ce as ajunge intr-un moment in care sa traiesc pur si simplu ca : ASA TREBUIE!(??)


Intelegere, dragoste, dat o parte din patul tau pufos si celuilalt, stim ce inseamna toate astea...
Dar chiar seara de seara?




Traiti-va viata domne' ca pan' la urma, ne nastem singuri si tot singuri suntem in propriul nostru interior.

Am gasit ceva interesant la capitolul termeni noi.
Cica "sufletar". Imi place teribil cum suna si asa am gasit pe un site definitia urbana, ca sa zic asa :))

-termen folosit pentru a rade de cuplurile de indragostiti care se plimba prin parcuri.

Exemple: uite'i si pe sufletarii astia cum se tin de mana!

Placebo

Placebo revine în România după o perioadă de 3 ani, urmând să susţină un concert pe 21 iunie la Romexpo, Bucureşti.

Conform bestmusic.ro, biletele pentru concertul Placebo din 21 iunie 2009 vor fi puse în vânzare începând cu vineri, 13 februarie şi vor costa 175 lei - cele din faţa scenei (zona A), respectiv, 100 de lei cele din zona B.

Optshpe' lei.

Si uite cum a facut Madonna din noi, niste purici fara bani, asezati pe mancarea parintiilor la 20 de ani, cu absente la facultate si etc, sa ne trezim de zor, chef de scoala, si poc!
Ce-i pe myticket.ro?
Bilete?
Ia, ca poti da sms de la Vodafone astia si iti rezerva bilete, domne!
Poc, trosc, s-a facut ora 11:35 A.m. si sunt la calculator de la 9.00A.m., deci, cine mai pleaca la minus 1 grad afara???!!!
Nesimtitii astia, nu au pic de demnitate! Dupa ce am completat de 4 ori un formular pentru retardati , cu 4 casute in care tre' sa zici ca stai in Bucuresti, si sa mentionezi de 2 ori ca NU PLATESTI CU CARDUL, am reusit sa primesc mail de confirmare a platii ramburs!
Si ghici ce!
Platesc si 18 lei transportu' , ca imi aduce Ghita acasa biletele , maruntis din care isi intretine parintii si cei 6 frati mai mici .
...ce sa mai zici, inafara de un " mda!" sec .
Deci sms standard numa' in reteaua Vodafone la 4545. Bilete cu 18 lei transportu' - Ghita personalizat. Primesti si mail. Verificat.
Nu conteaza ca arunci 640 lei pe 4 bilete si nu stii cum Dumnezeu sa platesti, nu uita ca ai si cei 18 lei de achitat la Ghita-scuteru' !
Blestematilor.
Pan' la ultimu' maruntis!


http://www.all4rent.ro/blog/madonna-concerteaza-la-bucuresti-pe-26-august-in-parcul-izvor/bucharest-news/

Treptat, am simtit intotdeauna cum totul se prabuseste. Este ca atunci cand visezi urat ca esti la demisolul unei cladiri si te cuprinde acolo cutremuru' de 8,5 grade pe scara Richter.
Tresari si urli dupa ce-ai pierdut.
Evident ca nimeni n-aude, doar visele sunt un fel de scenariu prost al mintilor noastre.

Parerile sunt mereu impartite. Nu condamn, dar de ce totusi sa judeci dupa 3 minute? Ai putea sa faci un dezastru major cu niste cuvinte spuse pret de cateva minute. Ca exemplu, asta ar face un cutremur in 3 minute ( deja e prea mult) , cu cele 8,5 grade ale sale de refulari si prostii inganate sec.

Te pierzi numarand cu privirea goala nastureii de la sacoul sefului tau.
Cam atat de greu imi este cand imi curat creierii de ravagiile oamenilor din jurul meu. Ajung la un numar de nasturei ( pe care nici eu nu-i retin) si o iau de la capat.

Pana la urma urmei, un cuvant napadit ramane un cuvant, iar un nasturel , indiferent cat de mare si frumos, nu este pana la urma decat...un nasturel.

Deci?

Citat.

Viata este un joc dur si halucinant , viata inseamna salturi cu parasuta,inseamna risc,inseamna sa cazi si sa te ridici , inseamna alpinism,inseamna vointa de a ajunge in punctul cel mai inalt si a te simti nemultumit si nelinistit sa o faci.

Paulo Coelho -" Unsprezece minute"

Oho.
O zis Coelho toate starile mele din ultimul an aici.
Le-a zis si pe cele pe care nu reusesc sa mi le amintesc .
Despre ce sa mai scriu?
Parerea mea inutila despre natura umana, cat de dezolanta si mizera va ajunge, despre mass-media, ca nu-ti mai face placere nici duminica sa te mai uiti la ceva, caci se umple tara cu tarfe blonde denumite " vedeta sexi pisi olimpica la numaistiueuce"?
Despre faptul ca expozitiile de la muzeu se duc pe apa sambetei si acuma e cul sa mergem undeva unde vedem cea mai mare prostie umana pictata pe un cine mai stie ce traznaie, expus intr un pub club glamour de fitze de pe Decebal?
Normal, ce Dumnezeii masii, vin ala de la MTV sa ne filmeze.
Astazi toti facem ce vrem.
Astazi poti reusi daca esti retardat si arati tuturor asta.
Pentru ca retardatii suntem noi, cei ce promovam prostia mai departe prin orice cai posibile.
Chiar si in arta.

Dumnezeu sa ne apere pe toti, caci d-aia ajungem pe cel mai inalt varf.
As fugi de prostie, daca as avea un loc linistit in care m-as putea retrage pentru tot restul vietii mele zdruncinate.

D M

Au mai ramas 3 luni!

Nuca. Nuca de cocos.

Aseara discutam cu un prieten despre cum ar fi sa invatam sa traim intr-o coaja de nuca de cocos. Am dezbatut pana m-am decis sa ies din casa, in speranta ca voi ajunge la convingerea ca e imposibil sa ajung chiar si in Caraibe, daramite sa dorm intr-o coaja de nuca de cocos.
Am ajuns.
Nu, nu in Caraibe.
Intr-o bodega.
N-am baut nimic, am fumat vreo 17 tigari si...am privit.
Cum lumea isi coboara pantalonii sa ni se mai vada nitel tatoaju' ala sters de cocalar, cum altii isi fac sperante ca voi schita vreun zambet la adresa lor, cum dansatoarea are si ea un tatoaj da' permanent, fix pe abdomenul de pustoaica, cum toti betivii intra-n mine, ca deh....TRAIAM IN NUCA MEA DE COCOS!
In nuca mea cocos se plantau marijuane si amidon in nori.
Peretii colibei mele erau portocalii cu strasuri frumoase de muguri.
Imaginea nisipului era alba si catifelata, infundandu-mi narile pana la extaz.

La un moment dat, apare un individ, care-mi incepe teoria " singuratatii" ca nu este sanatos sa stai singur, sa ajungi acasa,bla bla, sa dai drumul la tv si apoi sa adormi . Tot singur caci tv-ul l-ai stins inainte sa bagi la somn. ( fraaaaate, mai lasa-ma in pace, tocmai ma devoreaza niste pui de urs panda....)
Discursul continua. bla.
...incep sa ma panichez , caci ajunge la partea " diviziunea sufletului si relatia suflet pereche" ( o gasca de raci furiosi napustesc in paradis) ...alaturi de cineva esti fericit, implinit, bla bla....( incep sa pierd teren) ....bla bla, la la, cum altfel, am putea investi sentimente, daca nu am fi cu cineva ( ok, vad norii care atarna pe cer, deci nu-i bine, nuca de cocos n-a rezistat )....dragostea poate fi....( nu mai vad nimic)...deci , pana la urma urmei, singurica???!!! ( no signal.)

In drum spre casa, m-am gandit ca nu e buna varianta " nuca de cocos".
Tot te devoreaza vreunu mai puternic sau al dracului de pisalog . Fara jaluzele, fara pereti de cocos...ce-a mai ramas?
Cred ca a mai ramas sa trag un pui de somn , singura, in fata televizorului si...al dracului de fericita.
Putem face ce vrem pana la urma urmei,sa ne aruncam cu mintea deasupra norilor ca si David Caspar Friedrich , sa ne lasam devorati sau sa bla bla despre bla bla ,una din o mie.
Singuratatea este benefica si ajuta la regenerarea firului de par.
Ce, gresesc undeva?!

End of Christmas

Astazi s-a terminat Craciunul pentru mine.
De fapt, s-a terminat de mult. Mai exact, cu putin timp inainte sa impodobesc bradul.
Un bradut artificial si rece.
Cu luminite albe.
Pe graba.
Ametita.
Nervoasa.
Si disperata tocmai la final ca o instalatie nu mergea...
Parca totul nu mai mergea atunci, asa ca nici n-am mai indraznit sa privesc pomul acela ecologic pana nu a sosit dragul meu frate cu o instalatie nou-nouta. Si alba. Ma simteam ca la maternitate. L-am impodobit fericita ca-mi va lumina calea pana la camera mea in urmatoarele saptamani cand voi veni beata din bar, caci asa se sarbatoreste Craciunul in viata mea.
Am avut sentimentul ca extrag ceva din viata mea atunci cand i-am scos toate globuletele noi,zurgalaii la 1,5 lei bucata ( scump, domne!) , margelutele argintii, steaua de plastic...
M-am bucurat pentru prima oara in viata mea ca au trecut sarbatorile. Mi-am prelungit pana astazi nostalgia si nervozitatea pe care mi-o transmitea bradul ala.
De ce Dumnezeu nu venea primavara mai repede?
Din cauza bradului.

Toti trecem prin asta?
Atunci jur ca sarbatorile trebuie interzise! ( dupa ce implineste cel mai mare copil al familiei 15 ani, trebuie sa opriti incurajarile despre Craciun!!! Interzis brazi! Interzise pulovere crosetate! Interzise mesele in familie cu toti copii mahmuri la masa! Stergeti colindele de pe laptop! )
Ma scarpin in ochi cu o furculita plina de salata de beouf cand aud : " Craciunul e magic, e familie, etc etc, daca nu iti place Craciunul, jur ca unui pui de ren din Laponia i se va taia nasul! "
Sarbatorile nu tin decat cativa ani.
Dragostea numai trei.
Depresia din scoala generala tine pana iei capacitatea.
Totul este estimat de la bun inceput si totusi, in anumite conditii, decidem sa continuam. (asa cum am decis inconstient sa vad 2 luni de zile omuletii de zapada si mos craciunii din ciocolata, abtinandu-ma in chinuri sa nu ma infig in capul unuia! )
De ce ne prelungim " suferintele?"

P.S. Bine ca m-au ajutat ornamentele de 230 ron pentru cursul de fotografie cu tema
" Stralucitorrrrr! "

Reduceri extrase(nzoriale)zoniere.

" Ochi pentru ochi si lumea va fi oarba."- Gandhi
Este si un film cu acelasi nume. Va rog eu sa-l vizualizati. Poate va vin idei, pentru ca eu simt din ce in ce mai acut cum oamenii si-au pierdut sensibilitatea pentru viata.
Ei bine, ideile mele nu sunt momentan asezate-n ordine , de aici cred ca sunt usor inculta.
Uneori ma ratacesc prin citate, vorbele femeilor post comuniste din metrou si incet, incet la anunturile reducerilor de sezon in second hand-uri. Cum sa fie reduceri la un magazin cu preturi minuscule? ( !!!???)
Lumea devine din ce in ce mai minuscula. (.) = cam atat.
Creierele noastre pane se inmoaie intr-un stomac suculent.
Poluare maxima, ce mai.
Pe cat detest societatea in care traiesc, pe atat de mult o devorez,o analizez si raman stupefiata vreo doua primaveri la rand. Cu cat vom reusi in performantele noastre de a nu mai zambi in fata doamnei de la chioscul cu ziare, cu cat reducem " o seara buna va doresc! " la McDrive, pe cat de mult ducem in spate orgoliile, frustrarile si complicatiile inutile la care ne supunem zilnic, ei bine, nu va mai intrebati de ce dracu' nu va zambeste sarmana aia de la chiosc!
Suntem toti tot mai orbi precum miriapodul.
Caut ochelari. ( sa fie ca ai bunicii ca am vazut ca se poarta, parol! )
Si-am gasit azi dimineata. ( mari si negri)
Da, m am trezit. ( greu....)
Pentru o ora. ( !!!)
Ce-am facut atunci?
Mi am luat sacouri de la second-hand. (!!!)
De ce?
Ochi pentru ochi si era cat pe-aci sa pierd reducerile...

d m

Au mai ramas 4 luni!

Alb.

Jur ca detest zapada.
Nici macar cand incerc sa pictez , refuz sa sugerez chiar si un fulg de nea. Nu-mi spune nimic, ma baga in sperieti , zau.
Acelasi sentiment mi l-a transmis chiar recent. Poteci renascute de sub caldarile de nameti, urme vagi de pasi in urma noastra , caci in fata.... In fata noastra zacea ceva cu albastru si alb. Cam atat.
Ma gandeam doar la miscatul frunzelor si florilor pe acea intindere sau cum ar fi sa zburde mii de albine in jurul meu, doar de dragul de a fi intr-un final, vara!
Nu.
Lantul muntos se apropia ostentativ, cu suroaie de apa turcoaz pleznind din bratele sale nemernice si albe. De obicei, ma dureau ochii la astfel de ilustratie, insa n-a mai fost valabil. Bucata de albastru ce controla retina sa stea la locul ei, era cerul. Cel mai grozav albastru care exista pe aceasta lume , acolo era!
Nu stiu sa explic culori, trebuie sa le simti.
Asa cum am simtit si eu umezeala rapida din ghete... Am incercat sa ma feresc, zadarnic. Firisoare de turcoaz inconjurau platoul de zapada, parca eram pe o calota glaciara , iar cum avansam simteam cum ma furnica frigul si bucati mari de zapada se vor rostogoli peste mine.
E de ajuns sa inchizi ochii si sa iti imaginezi ca esti la Gradina Zapezilor. Doar gandul ca cica ai putea iesi pe o poarta imensa din metal forjat si sa intri intr-o padure cu o caldura incandescenta si verdeata inabusitoare.
Ce-a ramas intr-un final de vazut, a fost varful portocaliu al muntelui. Adica era timpul sa ma dau naibii jos de acolo, caci se insera. Si-asa am reusit sa ma panichez pentru ca eu de fapt, zaceam pe o pluta din carapace de testoase ( unde erau testoasele , nu stiu! ) in mijlocul apei inghetate si de un albastru anormal. In jur: Nimeni si Nimic.
Apa si iceberguri. Adica tot nimic pentru mine, fiinta umana ce iubeste natura iarna! ( mint)
A, si o liniste mortala.

Cam asta a fost tot.
Slava norilor si noroiului de afara ca a fost un vis.
Citisem pe undeva ca zapada, in vis, semnifica singuratate .
Nu era de ajuns ca am ramas in mijlocul erei glaciare , pe o pluta de testoase si urma sa vina noaptea?


P.S. Poza este facuta la cota 2000 in Sinaia, in ultima zi din anul 2008.
Jur ca detest zapada, insa nu si atunci cand este indulcita de soare si cer senin...

Doftori.

"Nu esti genul care sa asculte sfaturile bune venite din partea celor apropiati. Fumezi in continuare foarte mult, pierzi noptile lucrand pentru scoala si bei cafea in exces. Neglijenta de acum te va costa scump peste cativa ani, poate doar peste cateva luni. Te vei simti surmenata si nu vei mai putea da randament. Ofera-ti in aceasta saptamana cel putin doua zile de relaxare si odihna." spuse nea doftoru' Alexandru...
Doctorii... Doctorii ar trebui sa se inchida intr un ospiciu al lor, plin de seringi si branule,deasupra unui mic geam pe unde sa poata respira, pana cand ma enervez si le inchid si geamul... Dar pana atunci fac o treaba buna, in ajutorul celor neajutorati,desi parca, parca, mai am putin si explodez cand ii vad profilul domnului doftor Alexandru, care nu mi-a dat niciodata scutiri pt scoala...
M-am gandit intr-un fel sa ii fac o surpriza( tot la scutiri imi statea mintea) si sa ii ofer ceva in semn de recunostinta pt onomastica dumnealui... M-am plimbat, m-am ametit,invartit, rasucit, cu rezultatul nemultumitor al celor 3 ore silitoare de cautare in gasire de nimic. La fel a fost si a doua zi...si a treia, si urmatoarele luni, pana m-am resemnat cu acest individ care nu imi vrea binele! Am renuntat la toate serviciile sale, scoala se terminase, inca mai discutam cu dansul despre planul sau de a ma lasa eu de fumat . Nu il ascultam, desigur.
Pana s-a gandit dansul la toata suferinta mea... si m-am trezit cu un plic mare, gros, in fata usii... Era de la nea doftoru'! Si ghici ce! Toate scutirile mele care le-am cerut pe tot parcursul anului scolar, toate zilele de absenta, 11 ianuarie,12 ianuarie, 13 ianuarie...etc 20 martie, 21 martie, etc, toate lunile aprilie si mai... Dar de ce mi le-a trimis tocmai acuma cand am terminat anu' scolar in chinuri din cauza lui? Era o dilema pt intreaga populatie din casa mea la ora actuala... In mijlocul dilemei am gasit si raspunsul, si anume: " Lasi fumat , primesti scutiri la anu ,afurisitu' bac, rezolv! Dar lasi fumat! " Ce strategie subtire...za' only condision of Sir Doctor...
Totusi imi vroia binele. Dar inca nu m-a convins sa ma las de fumat ...

Si uite cum au trecut 2 ani de atunci , un an si jumatate fiind nefumatoare si spre deziluzia tuturor, m-am reapucat de fumat.

Citat.

Nu stiu daca, chiar toata lumea e nefericita. Stiu ca oamenii sunt tot timpul ocupati: muncesc peste program, au grija de copii, de sot, de cariera, de titluri universitare, de ce vor face maine, de ce ar trebui sa cumpere, de ce au nevoie ca sa nu ramana mai prejos, etc. In sfarsit, putini mi-au spus: "Sunt fericit." Cei mai multi spun: "Sunt foarte bine, am reusit tot ce mi am dorit." Si atunci ii intreb : "Ce va face fericit?" Raspuns: " Am tot ce isi poate dori un om-familie, casa, munca mea, sanatate..." Intreb iarasi : "V-ati oprit vreo clipa sa va ganditi daca asta inseamna totul in viata?" Raspuns: " Da, asta e tot! "
Insist: " Atunci, sensul vietii e munca, familia, copiii care vor creste si va vor parasi, sotul sau sotia care vor deveni mai degraba prieteni decat iubiti adevarati. Chiar si munca se va sfarsi intr-o zi. Ce ve-ti face cand se vor intampla toate astea?" Raspuns: nu exista raspuns. Schimba vorba.
De fapt, raspund: " Cand vor creste copiii, cand sotul-sau sotia- imi va fi mai degraba prieten decat iubit, cand ma voi pensiona,voi avea timp liber sa fac ce mi am dorit toata viata: sa calatoresc ."
Intrebare: " Dar nu spuneti ca sunteti fericit acum? Nu faceti ce ati visat dintotdeauna?" La asta, da, spun ca sunt foarte ocupati si schimba vorba. Daca insist, mereu descopera ca lipseste ceva. Patronul firmei nu a incheiat inca afacerea vietii lui, gospodina ar vrea mai multa indepedenta sau mai multi bani, pustiului indragostit ii e teama sa nu isi piarda iubita, tanarul care a pornit in viata se intreaba daca el si-a ales cariera sau ceilalti au ales pentru el, dentistul vrea sa fie cantaret, cantaretul vrea sa fie politician, politicianul vrea sa fie scriitor, scriitorul vrea sa fie taran.
Si chiar daca intalnesc pe cineva care face ce a vrut , si acela are sufletul chinuit. Nu-si gaseste linistea.
Iar acum, mi ar placea sa insist:
" Tu esti fericit?"

Cinema, Cinema!

Mereu am detestat sa merg mai departe. Cine stie ce ma asteapta. Mai bine raman aici cu mine si ceea ce am ACUM. Dar, multumim, fire a lucrurilor, asta e cursul . Asa e lumea, viata, cerul, vremea, oamenii, pasarile etc.

Spun ca-mi doresc sa stau intr-o casuta de lemn ( sau paie, depinde de buget) pe o plaja goala. Asa, ca Omul Bicentenar.
Sau ca un singuratec, in varful Parisului.
Dar de ce?
Poate am sa zic la final.
Poate.

Iubesc matraguna asta de cartier, sau cel putin iubeam. Ba nu, nu, iubesc si acum! Iubesc pt ca aici m-am format. Impreuna cu prietenele mele, pe piatra aia neuitata, a nimanui candva, cu papusi, dulciuri, unicul baiat din grup, caini abandonati , supermarketul primitor, cinematograful zilelor noastre, iubiri neimplinite, zile de ploaie, caramida lucitoare, da Doamne, sa iasa soare….

Rad pt ca plangeam din cauza fratelui meu si prietenilor lui mai mari. Eu, tinta mingii noastre verzi de fotbal. Si ce daca?
Eu , tinta vecinului meu Dan, in tentativa de a o pune pe Lassie pe mine. Si ce daca?
Imi aduc aminte razand.
Imi aduc aminte de piticu de langa mine.
Care acum e mare si gandeste. Imi aduc aminte…
De puiul Nero. Care acuma e batran si musca.

De urletele pt vecina noastra care acum nu mai e…

De escapadele din scara.

De rasetele cui i-a mai crescut sanii.

De mucurile de tigara ce le strangeam pt traficul nostru in povestea noastra…

De tara tara vrem ostasi.

Mai vrei sa iti spun?

De prima zi de scoala. Ma rog, nu chiar asa, imi amintesc doar cu drag cand ne am intalnit cu totii dupa o rabla de masina si povesteam : “ Pt prima oara mi s a declansat sentimentul de scarba” Dar am trecut peste.

Transformari.

Intrebari.

Cautari.

Nostalgie si neintelegeri.

Reintalnire.

Pierdere si schimbare de plan….

Reintalnire.

Reintalniri.

Peste capacitate.

“Hai la mine.”

“Zi, zi, mai stai? Ca a facut mama ceva bun…”

Ne-am dezvoltat clanurile, ca sa zic asa…

Peste drum, la banca, la scara Doi, in scara la Danut, pe taraba, la cerc, in parc.

Bancuri, glume despre fiecare , cu fiecare..

Dormit pe banca…( au fost cele mai linistite seri de somn pt mine….)

Program de vara: 8 seara-8 dimineata. Intalniri la capat de masina si fredonat povesti toata noaptea ametiti de vinul cel ieftin. Dragoste in lift.

Dantuit pana in zori…si cinema Cultural.

“Asta-i nr tau de telefon?”

Tigari, Cola si seminte. Ah, si bere uneori.

Certuri si impacari.

Un moment de luni intregi de liniste…

O lista lunga.

Stiu ca…

Mereu vine o zi a revederii….dar nu as fi vrut sa fie asa.
Nu asa se revad prietenii….
Nu la caderea altuia.
Nu plangand.
Nu uitandu-ne in gol.
Nu privindu-te si salutandu-te doar dintr-un ochi ud ca si al tau…
Nu stand acolo, cu capul plecat.
Nu!
“Lavi, duci si pentru mine…?”

Nu, nu asa se revad prietenii la cinema Cultural…

Cred ca au trecut 15 ani de cand imi amintesc prima zi de “iesareala la pietroi”.
Mi-am manjit cartierul Berceni 15 ani cu povestea mea…nici asta relatata cum trebe, pentru ca inghit in sec. Caldarea de lacrimi. Cat dor…
Nu, nu este o poveste urata….cum fiecare dintre noi isi aminteste la fel ca si mine….
Nu a fost urat. O lista lunga de amintiri…

“….(4/3/2008 1:38:27 AM): numai din amintiri

(4/3/2008 1:38:56 AM): cu astea ramanem...

(4/3/2008 1:39:05 AM): uite exemplu…

(4/3/2008 1:39:12 AM): cum stau si vb acu cu tine p mess

(4/3/2008 1:39:15 AM): mi`aduc aminte

(4/3/2008 1:39:17 AM): acu multi ani….”

Acum,bun prieten, mi-e frica de matraguna asta de cartier...

Caramida lucitoare,

Da Doamne sa iasa…

Soare…